Interviu Salomeia Truta

Interviu exclusiv cu designerul vestimentar si creatoarea Institutului de Moda, Salomeia Truta.

De ce un institut de modă, cum a venit această ideie şi cât de greu aţi pus-o în practică ?

Salomeia Truță: Ideea mi-a încolţit în cap într-o perioadă când am stat în Italia şi am văzut acolo ce înseamnă o şcoală competitivă unde absolventul poate fără probleme să înceapă o afacere proprie sau să se angajeze, iar la noi nici gând de asemenea şcoli.
Deschiderea scolii a fost relativ simplă deoarece firma exista, experienţă aveam şi a fost necesară numai dotarea cu echipamente specifice, problemele au început în momentul când mi-am dat seama ce înseamnă să înveţi pe cineva ceea ce tu şti, dar este altceva decât a sta într-un atelier şi să lucrezi efectiv, deci ….. m-am pus si am învăţat şi eu odată cu ei.

Prin ce se deosebeste activitatea Institutului dvs. faţă de unitiaţile din învaţământul de stat ?

S.T : Prin practică directă ( peste 80% din curs ) atât în mașina de cusut cât şi pe calculator când este vorba de construcţia digitală a tiparelor, iar în ceea ce priveşte absolvenţii de design vestimentar susţinerea lor totală prin participarea la show -uri de modă chiar şi la 1 an după absolvire, unde pot expune colecţiile proprii .
Interesant este faptul că printre cursanţii noştri ( mai ales la coitorie şi la construcţie de tipar ) se regăsesc din ce în ce mai mulţi absolventi de la stat care au nevoie la angajare de un certificat de competente cu acInterviu designer vestimentar Salomeia Trutareditare ANC.

Câţi dintre absolvenţii dvs. îşi găsesc de lucru în firme şi câţi încearcă un business pe cont propriu ?

S.T : Majoritatea celor ce parcurg cursurile de design şi tipar digital doresc să deschidă o afacere proprie un atelier complet dotat mai precis, iar cei ce doresc angajare sunt foarte puțini mai ales pe croitorie unde 90% dintre absolvenţi fac acest curs pentru a-şi împlini un hobby mai nou sau mai vechi. În cazul, în care cursul de croitorie ar fi gratuit ( prin ANOFM ), iar absolvenţii ar fi ofertaţi către angajare fabricilor, caselor de modă sau atelierelor probabil că absorbţia ar depăşi 70-80 % dintre dânşii, nivelul de pregătire fiind la institut unul profesional.

Ce statut au oamenii care încep cursurile la Institutul de moda Salomeia Truţă ?

S.T: Proporţia este covârşitoare în favoarea celor licentiaţi peste 95% dintre absolvenţi foarte mulţi dintre dânşii sunt nemulţumiţi de job-ul actual şi doresc o schimbare profesională cu finalitate evidentă.

Dintre toţi absolvenţii dvs, care este este ce mai de succes în acest moment ?

S.T: În momentul de faţă nu este un singur absolvent de evidentiat putem enumera câteva case de moda sau ateliere de tipar digital care deja au succes constant în vânzările on line:
Casa de Modă Gabrinis: https://www.facebook.com/pages/Gabrinis-Maison/707253626086732
Casa de Modă Rusana: http://www.rusanafashion.com/
Casa de Modă Womanland: http://www.womanlandmc.com/colectii
Casa de Modă LureStudio: http://lurestudio.ro/
Casa de Modă IrinaSofia: http://www.irinasofia.com/
Casa de Modă Hardcorefashion: http://www.hardcorefashion.ro/magazin
Casa de Modă Raffaela Moraru: https://www.raffaelamoraru.ro/
Boutique LariGanea: https://www.facebook.com/BoutiqueLariGanea/?fref=ts
NoMachina Store: http://www.facebook.com/nomachinastore/
Casa de Modă Alexievici Couture: http://alexievici-couture.ro/
Simona Oprea Concept: http://www.facebook.com/SimonaOpreaDesign/?fref=ts
Atelier tipar digital Simona Popa: http://www.tiparegradate.ro/acasa/
Iar lista poate continua.

Cum reuşiţi să finanţaţi această activitate ?

S.T: Primează sursele proprii în proporţie de 100% din păcate atât programele POCU cât şi programele POR nu sunt deschise pentru a putea aplica. Programul ,,Romania creativă,, care este un program dedicat iniţiativei în ceea ce priveşte deschiderea de ateliere în mediul rural cât şi în oraşele resedinţă de judeţ.

Cum vedeţi învăţământul profesional românesc, unde se greşeste şi ce trebuie făcut?

S.T:Sunt din ce în ce mai puţine scoli profesionale atât de stat cât şi particulare, dar este evident numărul cadrelor didactice care predau în astfel de şcoli nu este ca şi număr de ajuns ca să se acopere cererea de forţă de muncă bine pregatită cerută de către angajatori. Din păcate nici angajatorii, deşi au cadru legal ( Lege76/2002) nu pregătesc prin ANOFM specialişti la cursuri de calificare şi recalificare aşteptând să vină către dânşii persoane bine pregătite şi gata de muncă, ceea ce nu este posibil în condiţiile în care fiecare dintre aceşti absolvenţi îşi achită singuri cursurile respective şi doresc să deschidă afaceri proprii .
Firmele de profil ar trebui să fie mai bine informate în ceea ce priveşte drepturile lor pentru pregătirea propriilor angajaţi şi aici mă refer că Legea 76/2002 şi Normele acesteia date în 18.03.2002 şi revenire prin Hotărârea Guvernului 133/2016 din 8.03.2016 privind modificarea Normelor metodologice de aplicare a legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, aprobate prin Hotararea de Guvernului nr. 174/2012 şi pentru modificarea Procedurilor privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţelor de muncă, modalităţi de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 377/2002, permite angajatorului să își recupereze 50 % din valoarea cursului urmat de către angajat.
Ceea ce ar trebui făcut în momentul de faţă este să se umble puţin la admiterea în învăţământul liceal ,iar puținele licee de profil să aloce mult mai multe ore de practică săptămânal şi să introducă în şcoli ( la modul general ) orele de lucru manual.
Şcolile private de formare profesională ar trebui şi ele susţinute de stat pentru a putea face ceva, şi aici mă refer la acele şcoli specializate pe un anumit profil, nu la acelea care au 100 de cursuri şi nici unul bun.

Cum reuşiţi să atrageţi cursanţii, având în vedere că totusi sunteţi o şcoală privată şi trebuiesc achitate tarife de şcolarizare ?

S.T: ” Ne recomandă profesionalismul” de care am dat dovadă până în prezent, rezultatele obținute, transparența, publicitatea pe canalele de socializare și motoare de căutare, recomandări între doritori și absolvenții care deschid afaceri în domeniu, renumele de școală ,,unde se face ceva la un alt nivel” câștigat prin angajările făcute de către principalii jucători pe piața de confecții din Romania.

Ați primit vreo propunere de parteneriat din partea vreunei instituții din învățământul de stat ?

S.T: Noi suntem deschiși la orice fel de colaborare, dar în cei 4 ani de la deschidere nici o școală de stat, fie că discutăm de mediul liceal sau universitar nu a dorit să aibă cel mai minim contact, deoarece sutem percepuți ca o entitate care are rezultate vizibile pe piața muncii și probabil că anii ce vor urma trendul celor ce vor alege această școală va urca.
Suntem în contact cu unul dintre cele mai mari Institute de modă din lume FIDM din America cu 4 centre universitare unde sunt scolarizați absolvenți ai institutului și de unde am primit mulțumiri pentru nivelul la care sunt pregătiți acești studenți.

Cum vedeți actuala piață a modei din România? Și ce va urma?

S.T: În momentul de față trebuie să trecem peste sintagma rochiilor de „nașă” , să încurajăm și să susținem designerii români care se străduiesc să facă altceva, dar problema principală este lipsa personalului calificat din varii motive :
1. Salariile mici pentru confecționeri;
2. Atmosfera la locul de muncă și lipsa de comunicare a angajatorilor, aici mă refer la vocabularul acestora și comportamentul lor față de angajați, care din punctul meu de vedere angajatul trebuie tratat ca pe un coleg de muncă, nu ca pe un sclav;
3. Lucrătorii din domeniu ar trebui să fie și ei mai serioși și să se gândească că toți mănâncă o pâine din acea firmă, nu doar angajatorul;
4. Lipsa școlilor profesionale de profil;
5. Schimbarea mentalității angajaților și angajatorilor;
6. Schimbarea întregului sistem de învățământ începând de la clasa 0 până la doctorat;
7. Stimularea elevilor și dezvoltarea abilităților, nu să fie obligați să învețe orice cu forța, chiar dacă ei nu au atracție decât spre un anumit domeniu;
Dacă vom încerca să respectăm ceea ce am spus mai devreme va fi bine, dacă nu în câțiva ani putem spune adio meseriilor și mai ales modei din Romania care în momentul de față este oricum la pământ .

Care este cea mai mare realizare a școlii dvs, dar și cu ce probleme vă confruntați ?

S.T: ……..să spunem faptul că avem un feedback bun din partea angajatorilor care încă ne mai trimit angajații să-i specializăm, cu unii dintre ei fiind la a 2-a, chiar a 3-a rundă de cursanți, faptul că avem aprecieri din partea facultăților din afară care au primit cusanții noștri pentru continuarea studiilor și ne-au trimis scrisori de mulțumire că au fost pregătiți bine și nu în ultimul rând primirea premiului în 2015 pentru ”Cea mai bună școală de modă” din partea Romanian Fashion Awards.

Ce planuri de dezvoltare aveți pe mai departe?

S.T: În primul rând sper să reușesc să aduc îmbunătățiri în sistem unde deja am început să fac câteva demersuri către ANOFM, Ministerul Muncii, urmează și alte instituții ale statului unde va trebui să mai fac cale lungă și bătută pentru a schimba ceva și sper să am susținere din partea tuturor care vor să facă ceva pentru viitorul copiilor lor și pentru industria textilă.
Iar, în ceea ce privește școala sper să reușim să ne mutăm într-o locație mai mare unde să avem săli de curs mai mari cu dotari cât mai moderne care să ne ridice la nivelul școlilor din afară, un magazin în care pot expune cursanții nostri ceea ce fac, publicarea unor cărți de specialitate pe care trebuie să le termin cât mai repede, dar timpul îmi este cel mai mare dușman în momentul de față și de ce nu o colaborare cu instituțiile statului în ceea ce privește un învățământ de calitate.

Related Posts

Leave a comment

You must be logged in to post a comment.